11 Minute
Exact când piața PC începuse să-și revină după penuria anterioară de GPU-uri, pare să apară o nouă presiune — de această dată generată de DRAM, nu de procesoare grafice. Creșterea prețurilor la memorie și schimbarea priorităților din fabrici ar putea lăsa gameri și cumpărători obișnuiți cu costuri mai mari și disponibilitate mai redusă în 2026. Această criză a memoriei afectează lanțul de aprovizionare pentru componente esențiale precum VRAM pentru plăci grafice, RAM pentru laptopuri și LPDDR pentru dispozitive mobile.
Memorie, nu cipuri: cum DRAM a devenit blocajul
Sfaturi și zvonuri din industrie sugerează că Nvidia își regândește foaia de parcurs pentru GPU-urile de gaming din cauza creșterii accelerate a costurilor DRAM. Producția de plăci GeForce RTX seria 5000 ar putea fi redusă cu până la 30–40% în prima jumătate a anului 2026, pe măsură ce producătorii de memorie majore — liderii de piață precum Samsung, SK Hynix și Micron — împing prețurile în sus, iar fabricile (fabs) reallocatează capacitate către segmente cu marje mai mari: servere și acceleratoare AI.
Această schimbare de priorități are o logică clară: centrele de date AI necesită volume foarte mari de memorie rapidă (atât capacitate, cât și bandă de memorie), iar contractele enterprise pentru DRAM și HBM sunt extrem de profitabile. Fabricile își optimizează uzinele pentru produse cu valoare adăugată mai mare, ceea ce lasă mai puține wafer-e și module DRAM pentru piața de consum. Efectul imediat este o disponibilitate mai redusă a memoriei pentru produse de larg consum și costuri per unitate mai mari pentru GPU-urile care necesită VRAM extins.
Din punct de vedere tehnic, problema nu este doar cantitatea absolută de memorie, ci și tipurile cerute. GPU-urile moderne de gaming folosesc în general GDDR6/GDDR6X (pentru performanță și lățime de bandă) sau HBM pentru soluții high-end, iar centrele AI au crescut cererea pentru HBM și DDR5/LPDDR5X de mare capacitate și frecvență. Distribuția capacității de producție pe tipuri (GDDR vs. LPDDR vs. HBM) și pe segmente (server vs. consumer) poate crea blocaje specifice — de exemplu, un deficit de GDDR6 pentru plăci grafice de gaming sau de LPDDR5X pentru smartphone-uri de gamă înaltă.
Pe lângă alocarea fizică a wafere-lor, factorii macroeconomici și strategii comerciale contribuie: furnizorii pot prefera comenzile enterprise pe termen lung, care oferă predictibilitate și prețuri mai bune, în detrimentul comenzilor volatile ale OEM-urilor consumer. În plus, anumite optimizări de fabrică necesită reproiectarea liniei de producție pentru a produce memorie specializată (de exemplu HBM cu interconexiuni 3D), ceea ce reduce temporar producția de module DRAM tradiționale.
Toți acești factori se combină într-un context în care cererea totală de memorie pe plan mondial crește: nu doar centrele AI, ci și serverele enterprise, infrastructura cloud, dispozitivele IoT și adopția mai largă a aplicațiilor care consumă memorie (de la editare video la gaming de înaltă rezoluție). Astfel, presiunea pe prețurile DRAM și VRAM iese rapid la suprafață și începe să se resimtă în etapele următoare ale lanțului de distribuție.
Care GPU-uri și modele sunt cele mai expuse?
Primele rapoarte indică faptul că presupusa actualizare GeForce RTX 5000 “Super” ar putea fi una dintre primele victime. Refresh-ul, care ar fi urmat să ofere până la 50% mai mult VRAM la același punct de preț, ar fi fost amânat sau chiar anulat pentru că producătorii nu pot asigura un volum suficient de cipuri de memorie GDDR. Acest tip de decizie reflectă direct constrângerile legate de memorie: dacă nu există GDDR6/GDDR6X în cantități necesare, un produs cu mai multă VRAM nu poate fi produs la scară.
- Cel mai afectate: modelele accesibile, dar cu memorie mai mare, cum ar fi RTX 5060 Ti 16GB și RTX 5070 Ti.
- Probabil rezultat: mai puține SKU-uri cu VRAM mare, refresh-uri amânate și prețuri de raft mai ridicate pentru modelele rămase.
Mai detaliat, riscul este crescut pentru segmentele midrange și mainstream care reprezentau anterior poli de volum pentru vânzători. Modelele din zona medie (midrange) tind să fie cele mai sensibile la schimbări de cost pe unitate, pentru că marja acceptabilă este mai mică decât la vârf (high-end) și volumele sunt mari. Un creștere de 10–20% a costului cu memorie pe o placă din zona midrange se poate traduce rapid în scumpiri pentru consumator sau o decizie de a reduce cantitatea de VRAM oferită.
Pe de altă parte, în segmentul high-end (GPU-uri de top), producătorii pot decide să păstreze configurații generoase de memorie, dar la prețuri mai mari, menținând astfel diferențierea față de modelele midrange. Acest lucru are ca efect o scindare a ofertei: high-end scump, midrange restrâns, entry-level retras la specificații mai modeste. Din punctul de vedere al consumatorului, asta înseamnă mai puține opțiuni performante la prețuri accesibile.
În plus, partenerii AIB (Add-In Board), adică producătorii de placi grafice cu design propriu (Asus, MSI, Gigabyte etc.), pot selecta ce SKU-uri să aducă pe piață în funcție de disponibilitatea memoriei și a marginilor comerciale — ceea ce poate produce variații regionale în ofertă și prețuri. Astfel, un anumit model care dispune de 16 GB VRAM ar putea fi disponibil doar în cantități limitate sau numai în anumite piețe prioritare.
De ce contează asta dincolo de plăcile grafice
Efectele în lanț pot fi largi. Analiștii avertizează că criza DRAM — agravată de cererea AI provenită de la companii precum OpenAI și alți jucători cloud — ar putea împinge prețurile laptopurilor în sus cu cel puțin 20%. Acest impact vine din combinarea costurilor mai mari pentru modulele de RAM (DIMM) și LPDDR (pentru laptopuri și dispozitive mobile) și din potențiala reorientare a OEM-urilor către configurații cu mai puțină memorie ca standard, pentru a păstra prețul final competitiv.
Notebook-urile buget ar putea reveni la 8GB RAM ca standard, când piața se obișnuise deja cu trecerea spre 16GB în ultimii ani. Unele smartphone-uri de segment inferior ar putea reveni la 4GB sau ar putea oferi configurații mai mici ca standard, în timp ce modelele flagship vor păstra mai multă memorie, la prețuri apropiate sau mai mari. Pentru consolele de jocuri și dispozitivele portabile de gaming, costul memoriei poate determina fie o diminuare a capacității, fie o creștere a prețului la lansare.
Mai mult, pe termen mediu, această reorientare afectează întregul ecosistem de dispozitive: producătorii de laptopuri și telefoane pot decide să păstreze modele mai vechi în portofoliu mai mult timp sau să reducă frecvența de actualizare a liniei de produse. De asemenea, poate apărea o creștere a interesului pentru soluții alternative care diminuează dependența de memorie locală — cloud gaming (GeForce Now, Xbox Cloud Gaming), streaming de aplicații sau servicii care mută procesarea și memoria în cloud.
Nu este doar o problemă pentru gameri: companii mici și utilizatori profesioniști (editare video, design 3D, dezvoltare software) care se bazau pe upgrade-uri periodice ar putea resimți limitările. Un RAM mai scump înseamnă costuri mai mari pentru stațiile de lucru, iar în unele cazuri soluțiile cloud pot deveni mai atractive din punct de vedere economic, deși acestea implică costuri recurente și dependență de conectivitate.
La ce să te aștepți în 2026
- Reduceri temporare de aprovizionare pentru anumite SKU-uri GeForce RTX 5000, posibil cu o scădere de 30–40% a producției în prima jumătate a anului.
- Răscumpărări sau amânări ale refresh-urilor cu VRAM mai mare, în special modelele midrange etichetate „Super”.
- Presiune ascendentă asupra prețurilor pentru laptopuri, smartphone-uri și componente de gaming (GPU, memorii, SSD-uri, unde costul memoriei influențează SKU-urile).
- Prioritizarea cererii pentru memorie destinată serverelor și acceleratoarelor AI în detrimentul upgrădzilor consumer.
Pe lângă aceste puncte, trebuie luate în calcul scenarii alternative: dacă furnizorii de DRAM investesc suplimentar în capacitate (noi linii de producție sau extinderea celor existente), presiunea s-ar putea relaxa în a doua jumătate a anului 2026 sau în 2027. Totuși, astfel de extinderi de capacitate nu se produc peste noapte; investițiile în semiconductor necesită planificare pe termen lung și pot dura ani până când se reflectă în stocuri.
Investițiile majore ar putea veni în urma unor contracte enterprise consistente sau a unei creșteri susținute a cererii consumer, dar în orice caz rămâne o componentă de incertitudine. Un alt factor de urmărit este evoluția tehnologiilor de memorie: tranzițiile către DDR6, GDDR7 sau noi versiuni de HBM ar putea modifica dinamica cererii și ofertei, la fel ca și progresele în ambalare 3D și interconectare pe verticală.
Deci, ce ar trebui să facă cumpărătorii? Dacă ai nevoie de un GPU sau un laptop nou în curând, evaluează riscul: cumpăratul acum poate evita o creștere a prețurilor alimentată de inflație și de restricțiile de aprovizionare, dar așteptarea ar putea aduce mai multe opțiuni dacă oferta de memorie se ameliorează. Pentru cei care își fac upgrade, prioritizează sisteme cu RAM upgradabil de utilizator (sloturi DIMM), urmărește piețele second-hand și promoțiile retailerilor, și fii atent la alternative precum SSD-urile rapide pentru caching sau soluțiile cloud pentru sarcini foarte intensive în memorie.
Pe plan tehnic, dacă planifici achiziții pentru gaming sau muncă creativă, acordă atenție tipului de memorie folosit de GPU: GDDR6 vs GDDR6X vs HBM. HBM oferă densități și lățime de bandă foarte mari, dar este mult mai scump și limitat ca producție; GDDR rămâne standardul pentru gaming din cauza echilibrului între performanță și cost. De asemenea, urmărește versiunea de interfață (de exemplu 256-bit vs 384-bit) și latența/multiplul de frecvență: aceste detalii pot reduce presiunea asupra cantității brute de VRAM prin optimizări eficiente la nivel de arhitectură grafică.
În final, următorul ciclu hardware ar putea fi decis mai mult de benzile de memorie și rutele de aprovizionare ale DRAM decât de densitatea tranzistorilor sau nodurile de fabricație ale siliciului — iar această schimbare va modela prețurile și disponibilitatea pe tot peisajul tehnologic în 2026.
Sursa: gizmochina
Lasă un Comentariu