7 Minute
Comisia Europeană a aplicat o amendă rețelei sociale X în valoare de 120 de milioane de euro (aproximativ 140 milioane dolari), concluzionând că platforma a încălcat Digital Services Act (DSA) prin utilizarea unei semne de verificare albastre înșelătoare și prin lipsa unor mecanisme transparente și utilizabile pentru datele despre publicitate și pentru accesul cercetătorilor.
De ce bifa albastră a declanșat sancțiunea UE
Comisia a stabilit că bifa albastră folosită de X crea impresia unui proces autentic de verificare a contului, pe când, în realitate, oricine putea achiziționa acel semn fără verificări semnificative ale identității. Acest tip de „design înșelător” contravine obligației impuse de DSA pentru serviciile online de a evita interfețele înșelătoare care distorsionează încrederea utilizatorilor.
Pentru utilizatorii obișnuiți, diferența poate fi esențială: urmăriți un cont fiind convinși că a fost verificat pentru autentificare, pentru ca apoi să descoperiți aceeași marcă pe conturi plătite, fără garanții reale privind identitatea titularului. Regulatorii consideră că această practică afectează încrederea publică, afectează securitatea informațională și poate facilita abuzuri precum impostura, manipularea opiniei publice și propagarea dezinformării.
Din perspectiva conformității cu DSA, problema nu este doar una de formă: etichetele vizuale și elementele de interfață sunt tratate ca instrumente care pot induce în eroare utilizatorii. Prin urmare, platformele trebuie să proiecteze experiența utilizatorului (UX) astfel încât semnele de verificare sau alte repere vizuale să reflecte, într-adevăr, proceduri solide de confirmare a identității, politici clare și dovezi verificabile, iar nu simple opțiuni comerciale. Comisia a subliniat că lipsa acestor garanții transformă bifa albastră într-un produs comercial, nu într-un indicator credibil de încredere.
Neconformități ale registrului de reclame: date lipsă și obstacole inutile
Amenda vizează și registrul de reclame al X. Potrivit Comisiei, registrul nu a respectat cerințele DSA privind transparența și accesibilitatea: lipseau metadate esențiale (de exemplu tematica conținutului publicitar, entitatea juridică care finanțează reclamele, date privind cheltuielile și zona geografică vizată) și designul arhivei impunea bariere care împiedicau utilizarea efectivă a datelor.
Aceste bariere includ întârzieri excesive în procesarea cererilor de acces, limitări ale posibilității de căutare (searchability) și lipsa unor filtre detaliate în interfața publică. Pentru societatea civilă, jurnaliști și cercetători, arhivele de reclame accesibile și bine structurate sunt instrumente critice pentru identificarea escrocheriilor, campaniilor coordonate de dezinformare și amenințărilor hibride care folosesc publicitatea plătită pentru a amplifica mesaje periculoase.
În absența unor înregistrări clare, căutabile și cu metadate robuste, detectarea modelelor de finanțare, a audiențelor țintă sau a conexiunilor dintre campanii devine mult mai greu de realizat. Aceasta reduce transparența publicitară și împiedică mecanismele de responsabilizare. Un registru de reclame conform cu DSA trebuie să permită investigarea rapidă a anomaliilor, să ofere date despre entitățile plătitoare și să includă informații despre segmentarea audienței, perioada difuzării și bugetele alocate.
Mai mult, din punct de vedere tehnic, un registru eficient implică API-uri documentate, exporturi de date în formate deschise, indexare completă și politici clare de retenție. Comisia a observat că anumite alegeri de proiectare la nivelul X au făcut mai dificilă combinarea datelor din arhivă cu alte seturi de date publice, limitând astfel capacitatea de analiză multiplă și investigații pe termen lung. Aceste deficiențe afectează respectarea cerințelor DSA privind transparența publicității politice și non-politice, precum și eforturile de monitorizare a impactului asupra societății și securității informaționale.
Accesul cercetătorilor: blocat sau încetinit când contează
Conform DSA, platformele trebuie să ofere cercetătorilor acces la date publice relevante pentru evaluarea riscurilor sistemice. Comisia a constatat că procesele impuse de X creează obstacole nejustificate: termenii de utilizare interzic cercetătorilor eligibili să extragă independent date publice (scraping), iar procedurile interne de acces limitează considerabil capacitatea acestora de a realiza analize la timp despre dezinformare, fraudă sau alte prejudicii sistemice.
Accesul restricționat și mecanismele lente afectează nu doar cercetarea academică, ci și evaluările realizate de organizații non-guvernamentale și grupuri de interes public care monitorizează integritatea informației. Cercetătorii pot necesita seturi de date brute, fluxuri istorice de postări, metadate despre distribuție și informații legate de reclame pentru a produce rapoarte metodologice riguroase. Blocarea sau încetinirea acestui acces reduce calitatea și viteza cercetării, având un efect negativ asupra politicilor publice și al măsurilor de intervenție.
Totodată, Comisia a menționat riscurile legate de securitatea datelor și confidențialitate: platformele trebuie să găsească un echilibru între protejarea datelor personale și furnizarea unui acces util pentru analiză. Soluțiile standard recunoscute includ acorduri de acces cu clauze de protecție a datelor, proceduri de anonimizare, mediile de cercetare securizate și contracte care permit peer review replicabil. X, în forma sa actuală, a impus restricții care, în practică, împiedică punerea în aplicare a unor astfel de mecanisme conforme DSA.
Ce urmează — termene și pași de aplicare
X are acum ferestre specifice în care trebuie să răspundă autorităților. Compania trebuie să comunice Comisiei, în termen de 60 de zile lucrătoare, măsurile pe care le va lua pentru a remedia problema legată de bifa albastră, iar în termen de 90 de zile trebuie să prezinte soluțiile propuse pentru registrul de reclame și pentru accesul cercetătorilor.
După ce X va depune un plan de acțiune, Boardul pentru Servicii Digitale al Comisiei Europene va avea o lună la dispoziție pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia își rezervă până la încă o lună pentru a emite o decizie finală și pentru a stabili o perioadă rezonabilă de implementare a măsurilor. Acești pași includ verificări de conformitate, posibile audituri tehnice și monitorizări periodice pentru a se asigura că soluțiile aplicate respectă cerințele DSA.
Practic, sancțiunea subliniază aria de acoperire a DSA: platformele digitale trebuie să proiecteze interfețe și instrumente de transparență care să protejeze utilizatorii, să permită cercetării independente să funcționeze și să asigure supravegherea de interes public. Pentru X, acest lucru înseamnă implementarea în timp util a unor măsuri tehnice și organizaționale — cum ar fi eliminarea caracterului comercial al bifei ca indicator de încredere, introducerea unor procese riguroase de verificare a identității pentru conturile verificate, restructurarea registrului de reclame cu metadate complete și realizarea unor canale de acces pentru cercetători care să permită analize rapide și replicabile.
Pe termen mediu și lung, urmările pot include revizuiri suplimentare ale politicilor de verificare a conturilor, obligația de a furniza API-uri documentate pentru arhivele publicitare, precum și cooperare mai strânsă cu instituțiile de reglementare și mediul academic. Nerespectarea măsurilor impuse în decizie poate atrage sancțiuni adiționale, inclusiv amenzi suplimentare calculate în funcție de venituri și gradul de neconformitate.
În concluzie, cazul X este un exemplu de aplicare practică a DSA la nivel european: accentul se pune pe transparență publicitară, protecția utilizatorilor și asigurarea accesului cercetătorilor la date relevante pentru monitorizarea riscurilor sistemice. Schimbările cerute de Comisie vin într-un termen reglementat, iar implementarea lor va reprezenta un test important pentru capacitatea platformelor de a respecta standardele de reglementare digitale ale UE.
Sursa: gsmarena
Lasă un Comentariu