Profilul gamerului român: ce preferă și cum evoluează

Profilul gamerului român: ce preferă și cum evoluează

Comentarii

5 Minute

BRD – Groupe Société Générale, în parteneriat cu Good Game Industry, a publicat în vara 2025 cea mai extinsă cercetare despre comunitatea de gaming din România: „Cine e gamerul român?”. Realizat online, prin intermediul creatorilor de conținut de gaming, studiul a centralizat răspunsurile a 30.000 de gameri activi, la 34 de întrebări care acoperă demografie, preferințe de platformă, obiceiuri media, echipamente folosite și atitudini față de industria esports. Rezultatele oferă o radiografie detaliată, relevantă atât pentru jucători, cât și pentru companii și instituții interesate de ecosistemul tech românesc.

Date cheie și profilul demografic

Pe scurt, profilul tipic al gamerului român în 2025 este tânăr, tehnofil și activ online. Datele principale: 84% dintre respondenți sunt bărbați, 15% femei (o dublare comparativ cu 2022, când femeile reprezentau 6,6%). Distribuția pe grupe de vârstă arată concentrarea generațiilor tinere: 37% au între 18–24 ani, iar 33% între 14–18 ani. Majoritatea locuiesc în mediul urban (67%), iar 17% sunt în București.

Ocupații și timp petrecut în fața ecranului

În privința ocupației, 49% sunt elevi, 24% studenți și 19% angajați. Peste 45% se joacă cinci sau mai multe zile pe săptămână, iar 93% petrec cel puțin o oră pe zi în fața ecranului — date care confirmă transformarea gamingului într-o activitate cotidiană, nu doar un hobby ocazional.

Platforme, genuri și preferințe

PC-ul rămâne cea mai populară platformă (68%), urmat de telefon (52%) și laptop (38%). Preferința pentru moduri de joc este mixtă: 70% îmbină single-player și multiplayer. Topul genurilor dominat de sandbox (51% — exemplu: Minecraft, Roblox), shooters (50% — CS2, Valorant) și action-adventure RPG (44% — exemplu: GTA) conturează clar tendințele pentru dezvoltatori și publisheri care vor să se extindă pe piața locală.

Consum de conținut: unde urmăresc gamerii

YouTube este principalul canal pentru conținut gaming (97%), urmat de TikTok (44%) și Instagram (28%). Streamingul are o pondere importantă: 76% urmăresc live streams, în timp ce 63% preferă videoclipurile înregistrate. Monetizarea creatorilor este încă în formare: doar 19% donează sau plătesc abonamente, însă peste jumătate sunt deschiși să susțină financiar creatorii în viitor.

Esports, cariere și motivații

Interesul pentru o carieră în esports este ridicat: 31% consideră această opțiune „foarte interesantă”. Principalele motivații sunt pasiunea pentru jocuri (85%) și dorința de a obține venituri din activitatea preferată (68%). Declarațiile partenerilor proiectului subliniază că gamingul nu mai este un stigmat social, ci o industrie complexă care generează competențe relevante pentru piața muncii digitale.

Implicarea BRD și inițiative educaționale

Implicarea BRD – Groupe Société Générale în studiu și în proiecte conexe (parteneriate cu jucătoare de top precum Ana Dumbravă, evenimente ca Bloggers LAN Party și programe educaționale precum FIRST Tech Challenge Romania) arată direcția strategică a băncii: susținerea ecosistemului tech și a competențelor digitale. Aceste programe dezvoltă abilități tehnice, de teamwork și leadership, esențiale pentru integrarea gamingului în cariere legitime și pentru creșterea unei piețe profesionale de esports în România.

Ce înseamnă aceste date pentru piața locală și pentru companii

Rezultatele au implicații clare pentru afaceri și organizatori de conținut din România. Pentru publisheri și dezvoltatori, preferința pentru PC și mobile indică necesitatea optimizării cross-platform. Brandurile care vor să acceseze audiența tânără pot valorifica YouTube și streamingul live; datele arată potențial de creștere a conversiei către abonamente și donații. Pentru companii tech și retaileri IT, cererea pentru periferice performante (headset-uri, tastaturi mecanice, GPU-uri) și servicii de streaming/hosting poate crește odată cu profesionalizarea industriei esports.

Comparativ regional: ce învață România din piețele din jur

Comparat cu piețele din regiune — de exemplu Lietuva și Lietuvos rinka — România prezintă similarități în adoptarea tehnologiei mobile și în consumul de conținut pe YouTube, dar are o dimensiune de public mai mare și o comunitate de creator mai activă. Pentru companii care operează în regiune, datele despre lietuviams sau despre evenimente din Vilniuje și Kaune pot servi ca studii de caz pentru extindere: mecanismele de monetizare și colaborările locale au potențial de replicare și adaptare la piața românească.

Produse, caracteristici și recomandări pentru jucători și business

- Produse esențiale: PC-uri cu GPU moderne (serii RTX/AMD), periferice cu polling rate ridicat, căști cu anulare activă a zgomotului și microfoane clare pentru streaming. - Avantaje competitive: optimizarea pentru mobile + crossplay și implementarea unor sisteme de monetizare transparente pentru creatorii locali. - Use cases: educație STEM prin jocuri sandbox, programe de recrutare pentru esports în licee/universități, campanii de marketing direcționate pe streaming live. - Recomandare pentru companii: investiți în parteneriate cu creatorii locali, oferiți suport tehnic pentru turnee și integrați limba română în UI/UX pentru accesibilitate crescută.

Impact pentru consumatorii români și concluzii

Studiul confirmă că gamingul în România este o industrie în maturizare: comunitatea e tânără, conectată și dispusă să plătească pentru conținut de calitate. Pentru consumatorii români înseamnă mai multă ofertă localizată, joburi noi în domeniul creatorilor de conținut, producție de hardware și servicii dedicate. Pentru business-uri și instituții, rezultatele reprezintă un semnal clar: investițiile în educație digitală, evenimente esports și suport pentru creatorii locali vor susține dezvoltarea unei piețe competitive, comparabilă cu piețele din regiune (inclusiv Lietuvos rinka).

Pe scurt, „Cine e gamerul român?” oferă date esențiale pentru jucători, părinți, educatori, branduri și autorități: gamingul nu mai este doar divertisment, ci un sector relevant pentru economie, educație și inovație. România are resursele umane și comunitatea pentru a transforma această pasiune într-o industrie sustenabilă.

Sursa: zonait

Lasă un Comentariu

Comentarii