11 Minute
Sony a intrat, în sfârșit, în arena senzorilor pentru camerele smartphone de 200MP, iar o face fără măsură. Cu noul LYTIA 901, compania pariază masiv pe un singur senzor mare, integrat cu procesare AI și zoom performant în senzor, în locul configurațiilor multi-camera care domină flagship-urile actuale. Samsung, între timp, consolidează strategia modulară prin familia ISOCELL HP2, HP5 și HP9, oferind producătorilor de telefoane mai multă libertate pentru a combina module cameră diverse.
A Bigger Sensor vs. A Flexible Camera System
.avif)
LYTIA 901 se bazează pe un format optic de 1/1.12 inch, cu o diagonală de 14.287 mm — în prezent cel mai mare senzor din clasa de 200MP pentru smartphone. Utilizează pixeli de 0.7 μm aranjați într-un pattern Quad-Quad Bayer Coding (QQBC), care grupează pixeli de aceeași culoare pentru a capta mai multă lumină și a păstra detaliile în condiții dificile de iluminare. Ideea Sony este clară: oferirea unui zoom de nivel flagship și a unei calități a imaginii ridicate cu o singură cameră principală, în loc să se bazeze pe lentile telefoto suplimentare.
Abordarea se conturează și prin avantajele oferite de senzorul mare: un plajă dinamică mai generoasă, o capacitate sporită pentru captură în low-light și un potențial mai mare pentru zoom în senzor (in-sensor zoom), ceea ce reduce dependența de module optice complexe. În plus, un senzor de acest calibru permite o arhitectură internă a pixelilor care susține remosaicing avansat și reconstrucție AI a detaliilor fine, aspecte esențiale pentru fotografii de top și pentru videoclipuri 4K/8K.
Samsung merge pe un traseu diferit. Portofoliul său de 200MP acoperă mai multe dimensiuni și roluri. ISOCELL HP2, utilizat în dispozitive precum Galaxy S25 Ultra, vine în format de 1/1.3 inch cu pixeli de 0.6 μm și este optimizat pentru camerele principale. HP5, prezent în telefoane precum Vivo Y500 Pro, este mai mic, la 1/1.56 inch cu pixeli de 0.5 μm, în timp ce HP9 se poziționează între ele, la 1/1.4 inch cu pixeli de 0.56 μm, fiind calibrat special pentru module telefoto și periscop în modele precum Vivo X100 Ultra și Xiaomi 15 Ultra.
Prin prioritizarea designurilor compacte și a layout-urilor modulare pentru camere, Samsung permite telefoane mai subțiri și sisteme hybrid-zoom mai flexibile. Această strategie modulară face posibilă optimizarea fiecărui modul pentru o distanță focală specifică — ultra-wide, wide, mid sau telephoto/periscop — iar producătorii pot combina aceste module în funcție de viziunea lor de imagine și de costuri. Sony, în schimb, încearcă să reducă complexitatea hardware printr-un singur senzor ultra-capabil care să acopere majoritatea scenariilor de fotografiere.
Pixel Binning, AI, and the Race for Better Zoom
.avif)
În centrul abordării Sony stă structura QQBC, care grupează 16 pixeli adiacenți de aceeași culoare. În lumină slabă, LYTIA 901 livrează imagini de 12.5MP prin combinarea pixelilor pentru rezultate mai curate, iar de asemenea poate funcționa în modul de binning 2×2 pentru fotografii de 50MP. Când utilizatorii se apropie pentru zoom sau solicită detalii maxime, senzorul trece la un proces de remosaicing pentru a valorifica rezoluția completă de 200MP.
Ceea ce evidențiază LYTIA 901 este motorul integrat de remosaicing bazat pe AI. În loc să trimită sarcini grele către ISP-ul telefonului sau către SoC-ul principal, senzorul își asumă procesarea AI pentru remosaicing și reconstrucție a imaginii. Aceasta permite până la 4x zoom în senzor pentru fotografii și pentru video 4K, menținând în același timp controlul asupra zgomotului, artefactelor și ascuțimii. Pentru utilizator, rezultatul este un zoom mai natural, cu tranziții mai line și o dependență redusă de trucurile digitale care adesea înmoaie detaliile.
Pe partea Samsung, compania se bazează pe tehnologia de pixel binning Tetra²pixel. În funcție de lumina ambientală și de modul de fotografiere, senzorii săi de 200MP pot funcționa ca aparate de 50MP (1.0 μm) sau 12.5MP (2.0 μm) prin gruparea inteligentă a pixelilor. ISOCELL HP5 și HP9 suportă, de asemenea, zoom în senzor de 2x sau 4x, pe care producătorii îl pot combina cu lentile telefoto dedicate pentru rezultate hibrid mai avansate.
Când sunt asociate, de exemplu, cu o lentilă telefoto optică 3x, soluțiile Samsung pot atinge până la 12x zoom hibrid prin combinarea crop-ului în senzor cu mărirea optică. Acest mod de lucru este ideal pentru designurile multi-camera în care fiecare modul acoperă un interval focal specific, de la ultra-wide până la telephoto de lungă distanță, asigurând versatilitate pentru fotografii și video. Astfel, Samsung oferă un ecosistem modular care favorizează optimizări punctuale pe fiecare rol al camerei.
HDR, Color Depth, and Real-Time Processing
Gama dinamică și precizia culorilor sunt la fel de importante ca rezoluția brută, iar aici Sony și Samsung împing ambele stive HDR avansate — dar cu filosofii ușor diferite. Pentru utilizatorii interesați de calitate imagine, culoare și post-producție, aceste diferențe vor conta la nivel de tonuri, gradații și flexibilitate în editare foto și video.
LYTIA 901 include mai multe straturi HDR: DCG-HDR (Dual Conversion Gain HDR) și suport Fine12bit ADC pentru gradații tonale mai bogate, păstrând în același timp gama dinamică chiar și la zoom în senzor de până la 4x. Hybrid Frame HDR (HF-HDR) a celor de la Sony combină cadre cu expunere scurtă și cadre cu câștig mare, atingând performanțe de peste 100 dB în modul aditiv. În practică, asta se traduce printr-o mai bună conservare a highlight-urilor intense și a texturilor subtile din umbre în scene cu contrast ridicat — apusuri, nopți urbane sau interioare luminate puternic dinspre ferestre.
Deoarece Sony rulează remosaicing bazat pe AI direct pe senzor, poate efectua mapare de tonuri în timp real și reconstrucție a marginilor cu latență minimă. Aceasta devine deosebit de utilă în scenarii precum scanarea documentelor, captură de text sau recunoaștere de modele, unde fiecare linie și orice muchie de contrast contează pentru lizibilitate și acuratețe. În plus, procesele sensor-level permit optimizări rapide ale pipeline-ului de imagine, reducând dependența de tuning extins la nivel de ISP.
Kitul HDR oferit de Samsung este la fel de sofisticat. Tehnologii precum Smart-ISO Pro, staggered HDR și dual-slope gain (DSG) sunt prezente în senzori precum HP2 și HP9. HP9 suține adâncime de culoare până la 14 biți, permițând trilioane de combinații de culori și gradații foarte fine în ceruri, tonuri de piele și fundaluri moi. Pentru creatori de conținut și utilizatori avansați, aceasta înseamnă mai multă flexibilitate la editare și o bază mai solidă pentru fluxuri de lucru video HDR.
Unde Sony se focusează pe AI la nivel de senzor pentru a rafina imaginea raw, Samsung construiește o fundație HDR flexibilă care poate fi adaptată de fiecare OEM în funcție de pipeline-ul de imagine și filosofia de colorizare. Acest lucru explică de ce telefoane diferite, chiar cu același senzor Samsung, pot afișa profiluri de culoare și gradații distincte, după cum le configurează producătorii în firmware și în motorul de procesare a imaginii.
8K Video, High Frame Rates, and Slow Motion
Video este un alt teren-cheie în cursa pentru 200MP. LYTIA 901 poate fotografia la 10 fps în RAW complet de 200MP, 30 fps la 50MP (binnat) și 60 fps la 12.5MP. Pentru filmări, suportă 8K la 30 fps și 4K la până la 120 fps, în timp ce menține posibilitatea zoom-ului 4x în senzor cu remosaicing asistat de AI. Acest lucru o face extrem de atractivă pentru telefoanele care se bazează intens pe o singură cameră principală pentru fotografii și video, acoperind perspective wide, mid și zoom fără comutări constante între lentile.
Performanța video a senzorului Sony este orientată către versatilitate: output-uri mari pentru producție, frame rate-uri consistente și o calitate a imaginii care urmărește preservarea detaliilor în procesul de remosaicing. Asta oferă creatorilor posibilitatea de a captura conținut 8K pentru montaj și streaming profesional, dar și video slow motion detaliat la 4K/120 fps pentru clipuri dinamice și sociale.
Samsung pune presiune pe rate de cadre, în special pentru slow motion. ISOCELL HP2 poate atinge 15 fps la 200MP, în timp ce HP5 și HP9 suportă până la 480 fps la Full HD, 120 fps la 4K și 30 fps la 8K. La ieșire de 12.5MP, HP5 și HP9 pot ajunge până la 90 fps, oferind un avantaj clar pentru dispozitivele care doresc să evidențieze capabilitățile de slow-motion și moduri de filmare ultra-fluide în marketingul lor.
Aceasta diferență de strategie se traduce practic prin alegerea pentru consumator: LYTIA 901 favorizează versatilitatea și un zoom în senzor de calitate pentru 4K, pe când pachetul Samsung poate livra rate de cadre extreme și moduri specializate în flagship-urile multi-camera. Alegerea între ele depinde de prioritățile utilizatorului — fie calitate pe o singură cameră, fie varietate și performanță pe module multiple.
Different Strategies for the Next Wave of Flagships
Modul în care aceste senzori sunt poziționați spune multe despre direcția în care se îndreaptă piața camerelor pentru smartphone. Pe măsură ce fotografia mobilă devine un punct de diferențiere major între branduri, deciziile legate de senzor, algoritmi AI și arhitectura camerei vor modela aspectul și capabilitățile telefoanelor viitoare.
LYTIA 901 de la Sony este direcționat clar către flaghsip-urile premium care doresc să reducă numărul de camere din spate fără a compromite distanța focală sau adâncimea de detaliu. Formatul său mare, zoom-ul în senzor condus de AI și HDR-ul avansat îl fac ideal pentru telefoane care preferă o insulă de cameră mai curată, cu mai puține lentile care să realizeze mai multe funcții. Modelele precum Oppo Find X9 Ultra și Vivo X300 Ultra sunt așteptate să adopte această abordare, folosind LYTIA 901 ca senzor principal «do-it-all» pentru fotografii și video.
Portofoliul 200MP al Samsung este mai larg și mai segmentat. ISOCELL HP2 vizează camerele principale de top în dispozitive precum Galaxy S25 Ultra. HP5 țintește telefoane upper mid-range și premium care au nevoie de un echilibru între dimensiune, cost și performanță. HP9 este calibrat pentru roluri telephoto și periscop în flagship-uri multi-camera, unde un senzor compact, dar cu rezoluție înaltă, este esențial pentru măriri pe distanțe lungi.
Pe scurt, Sony mizează pe consolidare — un senzor mare și inteligent care poate face aproape tot — în timp ce Samsung pariază pe specializare, cu senzori 200MP diferiți optimizați pentru sarcini distincte. Pentru consumatori, asta înseamnă că generația următoare de telefoane ar putea arăta foarte diferit: unele cu o singură cameră principală dominantă, bazată pe zoom în senzor puternic, altele cu un ansamblu complet de lentile wide, telephoto și periscop construit în jurul ecosistemului modular 200MP al Samsung.
Indiferent de abordare, tendința este clară: «senzor 200MP» a devenit un termen cheie în segmentul premium, iar «zoom în senzor», «pixel binning» și «IA pentru remosaicing» sunt tehnologii care vor decide cine va domina topul calității foto-video în smartphone-uri. Competiția dintre Sony și Samsung ar putea duce la inovații rapide în procesarea imaginii, optimizări la nivel de hardware și software, și la o experiență de utilizare finală în care detaliile, gama dinamică și fidelitatea culorilor contează mai mult ca niciodată.
Sursa: smarti
Lasă un Comentariu