5 Minute
Utilizarea intensivă a chatboților de tip ChatGPT pare legată de o creștere a sentimentului de singurătate și de o dependență emoțională mai accentuată, arată două studii recente realizate de OpenAI și MIT Media Lab. Rezultatele nu spun clar dacă AI provoacă singurătatea sau dacă persoanele singure caută în mod natural companie în conversațiile cu un bot — dar deschid un set de întrebări esențiale despre impactul pe termen lung al asistenților conversaționali.
Cum au fost realizate studiile?
Primele date provin din analiza unei mari cantități de interacțiuni reale: aproape 40 de milioane de conversații cu ChatGPT, la care cercetătorii au adăugat un chestionar completat de 4.076 de utilizatori pentru a evalua starea lor emoțională. Cel de-al doilea experiment, organizat de MIT Media Lab, a recrutat aproape 1.000 de persoane pentru un studiu de patru săptămâni. Participanții au folosit ChatGPT cel puțin cinci minute pe zi și, la final, au completat scale care măsoară singurătatea, angajamentul social offline și dependența emoțională față de bot.
Prin combinarea datelor comportamentale (timp petrecut, frecvența interacțiunilor, modul vocal vs. text) cu răspunsuri auto-raportate, cercetătorii au căutat să identifice tipare: cine sunt utilizatorii cei mai vulnerabili, ce moduri de interacțiune pot atenua sau agrava sentimentele de izolare și dacă vocea sau genul atribuit vocii schimbă dinamica relației om–mașină.
Ce au găsit cercetătorii?
Rezultatele au reliefat o imagine complexă. Doar un procent mic dintre utilizatori dezvoltă legături emoționale puternice cu chatboții, dar aceștia sunt, în medie, printre cei mai frecvenți utilizatori. Persoanele din top 10% ca timp petrecut cu ChatGPT raportau niveluri mai ridicate de singurătate și o dependență mai intensă de AI pentru suport emoțional.
Un alt rezultat interesant: chatboții cu interfață vocală păreau inițial să atenueze singurătatea mai mult decât cei text-based. Avantajul vocii scădea însă odată cu creșterea duratei sau frecvenței utilizării. De asemenea, femeile participante au raportat, după patru săptămâni, o ușoară scădere a socializării față de bărbați. Persoanele care au interacționat în modul vocal cu o voce desemnată drept de alt gen au declarat niveluri semnificativ mai mari de singurătate și dependență emoțională la finalul studiului.
Aceste constatări confirmă observații anterioare: chatboții tind să reflecte tonul emoțional al utilizatorului — dacă mesajul este fericit, răspunsul va fi similar — și pot încuraja atașamente afective în anumite contexte.
Implicații științifice și etice
Studiile, aflate încă în stare preliminară și pregătite pentru publicare în jurnale peer-reviewed, pun în discuție modul în care tehnologiile conversational AI influențează rețelele sociale offline, sănătatea mentală și dinamica relațiilor umane. Dr. Andrew Rogoyski de la Surrey Institute for People-Centred Artificial Intelligence atrage atenția: „Suntem programați să tratăm un sistem care se comportă uman ca pe un om; acest lucru poate fi periculos. În opinia mea, practicăm o ‘neurochirurgie deschisă’ asupra firii noastre emoționale fără să înțelegem consecințele pe termen lung.”
Dr. Theodore Cosco de la Universitatea Oxford remarcă pe de altă parte un echilibru: „Cercetarea ridică preocupări valide privind utilizarea intensă a chatboților, dar deschide și perspective promițătoare. AI ar putea oferi sprijin semnificativ pentru persoane izolate — dacă integrăm aceste instrumente cu responsabilitate.”
Dr. Doris Dippold, specialistă în comunicare interculturală, subliniază necesitatea de a determina mecanismul dependenței: „Este problema atașării la dispozitiv — petrecerea timpului legată de un ecran — sau atracția pentru interacțiunea socială artificială care stârnește dorința pentru mai mult?”
Ce urmează: direcții de cercetare și politici
Studiile sugerează câteva direcții pentru viitor: experimente pe termen lung pentru a separa cauzalitatea de corelație; analiza diferențelor culturale și de vârstă; proiectarea etică a chatbot-urilor (transparență, limite în exprimarea empatiei simulate) și politici publice care să reglementeze modul în care instrumentele AI intensive sunt integrate în servicii sociale și de sănătate mintală.
Din perspectiva tehnologică, îmbunătățirea detecției semnalelor de vulnerabilitate emoțională în comportamentul utilizatorului și oferirea de resurse umane sau linie de asistență atunci când apar semne de dependență ar putea reduce riscurile. Întrebarea cheie rămâne: cum proiectăm AI care să completeze, nu să înlocuiască, legăturile umane autentice?
Expert Insight
„AI conversațională are potențialul de a oferi sprijin real pentru persoane izolate, dar trebuie tratată ca un instrument auxiliar, nu ca o soluție izolată. Important este să definim limite clare și să integrăm puncte de contact umane în buclele de interacțiune”, spune Dr. Elena Marinescu, specialistă în psihologie digitală, referindu-se la necesitatea colaborării între designeri de produs, cercetători în comportament și factori de decizie.
Concluzie
Cele două studii OpenAI și MIT Media Lab atrag atenția asupra efectelor nedorite ale unei utilizări intensive a chatboților: atașamente emoționale sporite și posibila amplificare a singurătății. Rămâne esențială continuarea cercetării pentru a înțelege mecanismele din spatele acestor corelații și pentru a defini bune practici care să protejeze bunăstarea utilizatorilor în era AI.
Lasă un Comentariu