7 Minute
Volumul plăților digitale din România crește rapid, dar infrastructura comercianților nu ține pasul. Proiecțiile independente indică o valoare totală a plăților digitale aproape de 93,5 miliarde USD până în 2030, cu o rată medie anuală compusă de peste 20%. Pe teren, cardurile, portofelele mobile și codurile QR devin tot mai uzuale în retail, HoReCa și servicii.
Date cheie
Mai multe surse oficiale confirmă această transformare: Banca Centrală Europeană înregistrează creșteri susținute în numărul și valoarea plăților cu cardul, iar Eurostat arată că mult mai mulți români cumpără online comparativ cu acum un deceniu. Pandemia a accelerat adoptarea contactless, penetrarea smartphone-urilor a ajuns la niveluri înalte, iar comerțul electronic a depășit barierele urbane.
Între 2020 și 2023, ponderea românilor care declarau că folosesc numerar a scăzut de la 45% la 21%. Rata de penetrare a conturilor bancare a urcat la 76% în 2024, iar în circulație erau 22,4 milioane de carduri active. Portofelele digitale și plățile mobile sunt estimate să atingă peste 23 miliarde USD în valoare tranzacționată până în 2025.
Problema: cererea consumatorilor versus pregătirea comercianților
În paralel cu schimbarea comportamentului consumatorilor, facilitarea acceptării plăților de către comercianți rămâne în urmă. România are aproximativ 260.000 de terminale care acceptă carduri, deservind circa 521.000 IMM-uri. Aceste afaceri reprezintă 99,7% din companiile active, contribuind cu ~66% la ocuparea non-financiară privată și cu ~56% la valoarea adăugată brută. Cererea este mare, însă multe firme mici rămân excluse din cauza costurilor și complexității implementării.
Legea nr. 406/2023, în vigoare din iunie 2024, obligă firmele înregistrate să pună la dispoziție cel puțin o metodă de plată non-cash. Legea este agnostică din punct de vedere tehnologic: poate fi un terminal clasic de tejghea sau o soluție sigură bazată pe telefon. Întrebarea practică devine astfel nu dacă să accepți plăți electronice, ci cum să o faci eficient, fiabil și la costuri reduse.
Ce este Mobile POS și cum se prezintă piața
Mobile POS (mPOS) oferă două formate principale: SoftPOS (tap-to-phone) și dispozitive mPOS dedicate. SoftPOS este o aplicație certificată care rulează pe un telefon Android cu NFC și permite acceptarea plăților contactless direct pe telefon, cu emiterea de chitanță digitală. mPOS se referă la terminale Android compacte, portabile, folosite de personal pentru tranzacții în mișcare și conectabile la periferice (imprimante, scanere, etc.).
SoftPOS (tap-to-phone)
Avantajul major al SoftPOS este viteza de implementare: un comerciant instalează o aplicație pe un telefon NFC și poate începe să accepte plăți în câteva ore, fără intervenție tehnică și fără costuri inițiale mari pentru terminal. Soluțiile sunt deja puse la dispoziție de bănci românești, ceea ce reduce fricțiunile legate de încredere, onboarding și reconciliere.
mPOS handheld
În medii mai aglomerate, comercianții pot opta pentru dispozitive handheld Android certificate care oferă o experiență similară unui POS classic, dar cu mobilitate sporită. Acestea sunt utile în piețe, târguri, hoteluri sau pentru furnizori de servicii care se deplasează.
.avif)
Funcționalități și beneficii pentru comercianți
Mobile POS nu este doar un alt factor de formă: pe același dispozitiv, comercianții pot emite chitanțe digitale, rula programe de fidelizare simple, înregistra vânzări detaliate și genera rapoarte de tip end-of-day curate. Aceste date zilnice reduc litigiile, îmbunătățesc deciziile de stoc și facilitează discuțiile pentru microcredite. Pentru microîntreprinderile românești, beneficiul este în primul rând practic: mai puține bătăi de cap, mai multă transparență și costuri mai mici.
Exemple de sectoare și cazuri de utilizare
Schimbarea se vede în turism (pensiuni și ghizi care servesc turiști internaționali fără investiții în hardware de tejghea), agricultură (producători mici care acceptă plăți direct în piețe), servicii mobile și meseriași care încasează în timpul lucrului. Plata se mișcă spre locul vânzării, nu invers.
Conform datelor Visa prezentate la conferința Banking 4.0, până la sfârșitul lui 2024 erau aproximativ 25.000 de puncte de acceptare în România care foloseau SoftPOS — un semnal clar că tehnologia e deja folosită la scară.
Rolul băncilor: încredere, distribuție și scalare
Băncile au o poziție naturală pentru a accelera adoptarea. Banca Transilvania, de exemplu, a identificat tendința din timp și a integrat canale moderne (Apple Pay, Garmin Pay, Fitbit Pay) pe platforma de acquiring BPC SmartVista. Rețeaua sa POS a devenit a doua ca mărime în România, deservind peste 110.000 de comercianți și înregistrând o pondere contactless de peste 80% din plățile POS.
Avantajele pentru comercianți: onboarding mai rapid, rate mai mici de eroare la plata contactless, rapoarte de sfârșit de zi organizate, opțiuni adiționale precum conversia dinamică a monedei, taxare acolo unde este permis, programe de loialitate și tranzacții inițiate de comerciant. Băncile pot oferi astfel un pachet complet: acceptare, reconciliere, analitică simplă și suport.
.avif)
Comparație regională: România vs. Lietuva (Lituania)
În regiune, state precum Lituania (Lietuva) au avansat rapid în adoptarea soluțiilor mobile și a fintech-urilor orientate către comerțul digital. Orașe precum Vilniuje și Kaune sunt exemple de piețe cu penetrare ridicată a plăților mobile și servicii integrate pentru lietuvians (lietuviams). Pentru România, lecția este că o combinație între reglementare clară, infrastructură bancară deschisă și educație a comercianților accelerează adoptarea.
Comparativ, piețele baltice au pus accent pe interoperabilitate, soluții digitale locale ușor de integrat și colaborare strânsă între bănci și fintech-uri — elemente care pot fi replicate și adaptate la realitățile din București, Cluj, Timișoara sau în regiunea de Nord-Est.
Avantaje competitive și recomandări practice
Pentru a transforma obligația legală din Legea 406/2023 într-un avantaj competitiv, recomandările practice sunt simple: permite onboarding-ul pe același dispozitiv care va accepta plățile; activează contul în ore, nu zile; actualizările aplicațiilor să fie transparente și să ruleze în fundal; oferă suport în timpul orelor de vârf. Când experiența zilnică este fluidă, adoptarea devine naturală.
Băncile și procesatorii ar trebui să vadă terminalul nu doar ca pe un echipament, ci ca pe un punct de contact pentru analize simple, exporturi fiscale curate și engagement de bază cu clienții. Pentru coada lungă a microîntreprinderilor românești, un handset la un moment dat ajunge acolo unde un roll-out tradițional de tejghea nu poate.
Concluzie: execuție, încredere și creștere
Povestea plăților din România nu mai este despre „dacă”, ci despre „cum” funcționează acceptarea oriunde se desfășoară afacerea. Regulamentul a stabilit un prag; cererea consumatorilor există deja; mobile POS, de la dispozitive handheld la SoftPOS, oferă soluții practice. Cheia este execuția: puneți comercianții live pe dispozitivele pe care le folosesc, asigurați-vă că tap-ul este fiabil în perioadele aglomerate și livrați la finalul zilei fișiere pe care oamenii le pot folosi cu încredere. Dacă se reușește asta, conformarea devine obișnuință, iar obișnuința generează creștere.
Lasă un Comentariu