5 Minute
Inteligența artificială a început să egaleze sau să depășească oamenii nu doar în diagnostice și analiză de date, ci și în capacitatea de a genera răspunsuri considerate „empate” de evaluatori. Rezultatele unor studii recente au stârnit îngrijorare și dezbatere: ce înseamnă când un algoritm pare mai empatic decât un medic obosit și cum ar trebui să răspundă sistemul medical?
Ce arată studiile și de ce atenția e justificată
O revizuire a 15 studii publicată în British Medical Bulletin a comparat răspunsuri scrise generate de AI cu cele ale profesioniștilor din sănătate. Răspunsurile au fost evaluate, în mod orb, cu instrumente validate de măsurare a empatiei. Concluzia a fost surprinzătoare: în 13 din 15 studii, răspunsurile AI au fost considerate mai empatice.
Sună alarmant, dar contextul metodologic contează: majoritatea studiilor au evaluat doar mesaje scrise, nu interacțiuni față în față. AI are avantaje structurale într-un test scris: nu are ton vocal de interpretat, nu poartă limbaj corporal și nu este presat de timp. Are posibilitatea de a edita, rafina și a folosi formulări „corecte” din punct de vedere lingvistic, ceea ce poate păcăli evaluările subiective.
Limitări critice: empatia care sună bine versus empatia care vindecă
Important de reținut: aceste studii au măsurat percepția empatiei, nu consecințele clinice ale acelor răspunsuri. Nu au estimat dacă răspunsurile AI au condus la diagnostice mai bune, la evitarea erorilor sau la reducerea prejudiciilor. Un mesaj scris bine formulat poate ascunde sfaturi inadecvate, avertismente pierdute sau context clinic absent.
Mai mult, multe dintre aceste analize nu au explorat riscul de interpretare greșită, de recomandări nepotrivite pentru situații urgente, sau de erodare a relației terapeutice pe termen lung. Așadar, „sună empatic” nu este echivalent cu „este sigur” sau „este eficient”.
De ce algoritmii par uneori mai empatici
Există și o explicație simplă: sistemul medical în sine predispune la scăderea empatiei. Medici raportează că petrec până la o treime din timpul lor cu documente, înregistrări electronice și proceduri administrative. Protocolizarea și presiunea birocratică transformă comunicarea într-un exercițiu mecanic. Când empatia devine rară în mediul de lucru, orice text bine construit va părea excepțional.
Burnout-ul agravează această problemă: peste o treime dintre medicii de familie raportează epuizare, iar în unele specialități procentul depășește 60%. Stresul cronic reduce capacitatea biologică de a oferi empatie — nu e vorba de lipsă de voință, ci de resurse emoționale epuizate.
Ce nu poate înlocui niciun algoritm
Există dimensiuni ale îngrijirii pe care nicio „carebotă” nu le poate reproduce în mod autentic: prezența fizică care liniștește un copil speriat, lecturarea limbajului nonverbal într-un adolescent jenat, înțelegerea contextului cultural care influențează decizia unui pacient, sau tăcerea compătimitoare lângă un bolnav grav.
Asemenea manifestări nu sunt accesorii; ele sunt adesea esențiale pentru eficiența terapiei, pentru aderența la tratament și pentru demnitatea pacientului. A transforma AI într-un substitut pentru aceste legături este o eroare de prioritizare — și riscantă.
Schimbări necesare: trei pași fundamentali
Dacă vrem să folosim tehnologia pentru a îmbunătăți medicina, nu pentru a o înlocui, sunt necesare trei direcții prioritare:
1. Educație centrată pe comunicare empatică
Empatia trebuie predată și cultivată continuu, nu tratată ca un modul opțional. Formarea în comunicare, recunoașterea stresului și tehnici practice de sprijin emoțional ar trebui integrate în curricula medicală și în programele de formare continuă.
2. Restructurarea sistemelor pentru a proteja timpul clinic
Reducerea poverii administrative prin tehnologii bine concepute (inclusiv AI folosit inteligent) ar putea elibera timp pentru interacțiuni umane. Mai multă autonomie clinică, liste de așteptare realiste și consultări suficient de lungi sunt esențiale.
3. Cercetare riguroasă asupra efectelor AI
Nu este suficient să măsurăm cât de „empatic” pare un răspuns. Trebuie studiate rezultatele clinice: rate de diagnostic greșit, evenimente adverse, schimbări în încrederea pacientului, și impactul pe termen lung asupra relației medic-pacient.
.avif)
Expert Insight
Dr. Elena Popescu, profesor de comunicare medicală la Universitatea Babeș-Bolyai, explică: „AI poate deveni un instrument valoros pentru reducerea sarcinii administrative și pentru pregătirea limbajului empatic. Problema apare când tehnologia este folosită pentru a substitui contactul uman. Nu e vorba doar despre cuvinte bine alese, ci despre prezență, judecată morală și empatie care implică corp și context.”
Implicații și perspective
Tehnologia evoluează rapid, iar «careboții» devin tot mai convingători. Alegerea noastră strategică e clară: putem utiliza AI pentru a scoate medicii din roluri birocratice și a le reda timpul pentru interacțiuni umane; sau putem permite ca sistemele să valorizeze „eficiența” în detrimentul oamenilor. Prima opțiune ar transforma tehnologia într-un aliat al empatiei, a doua ar risca să piardă tocmai acel element care face medicina umană.
În final, semnalul că AI „pare” mai empatic decât medicii este o reflecție a problemelor structurale din sănătate, nu o condamnare a naturii umane. Rămâne responsabilitatea sistemelor și a creatorilor de politici să decidă cum folosim această putere tehnologică — pentru a susține și amplifica ceea ce ne face oameni, nu pentru a-l șterge.
Lasă un Comentariu